Deşi îmi cunosc destul de bine biblioteca şi ştiu cam ce fel de cărţi ar trebui să am pe rafturi, într-o zi mi-am zis că ar fi interesant să le iau pe fiecare în parte şi să le răsfoiesc puţin, mai ales pe cele pe care încă nu le-am citit. Tot uitându-mă prin ele, am descoperit, fără să vreau, paginile acelea îmbâcsite de mulţumiri şi voie bună, pe care, nu zic că nu-s drăguţe, însă nu le prea citesc niciodată, mai ales dacă textul e sec şi parcă scris din obligaţie. Ca să nu apară neînţelegeri la capitolul acesta, să ştiţi că am găsit şi texte amuzante, scrise din inimă şi, deşi dedicate doar unor anumite persoane, nici prezenţa cititorului pe parcursul lecturii romanului nu a fost uitată. Cu toate astea, textele despre care vă vorbesc apar de prea puţine ori în experienţa mea de cititoare. La mine în bibliotecă nu au fost cine ştie câte dedicaţii şi mulţumiri care mi-au atras atenţia, însă am răsfoit şi mai departe de rafturile mele şi am găsit toate astea:










#1. „Acest document e prezentat ca o lucrare fictivă şi nu e dedicat nimănui.” Charles Bukowski

Mda, nici nu ai cum să te superi pe Bukowski, fiindcă ăsta-i el. Dedicaţia lui îl defineşte perfect. 










#2“Asta nu e pentru tine.”, Mark Z. Danielewski
Fir-ar să fie, trebuie s-o duc înapoi la libărie.











#3 “Pentru Colin Firth. Eşti un tip cu adevărat grozav, dar sunt măritată, deci cred că ar trebui să fim doar prieteni.” Shannon Hale
Pentru că un mesaj pe telefon sau un e-mail nu puteau transmite aceste cuvinte. Ei bine, acum îi pot da soţului meu un motiv să te urască. Adică, hei, pe el nici măcar nu l-am menţionat în dedicaţie.














4. “Tuturor duşmanilor mei. O să vă distrug.”, Frankie Boyle
Dacă aş fi duşmanul tău, să ştii că nu ţi-aş citi cartea, pentru că, dacă nu te suport pe tine, fii sigur că nu am de gând să-mi pierd ore din viaţă lecturând produsul existenţei tale pe care, repet, nu o suport, pentru că îţi sunt duşman. Şansele ca eu să văd dedicaţia ta sunt destul de mici.
Interesantă, totuşi.










#5 „Hei, tati! *îţi fac cu mâna*” Kiera Cass
Uite, asta mi se pare drăguţă. E simplă şi unică.




















6.“Tuturor fraţilor şi surorilor mele. Ce adunătură de… tâmpiţi.” Chelsea Handler
Ei, măcar e sincer.


 



#7.”Pentru Scott. Acum ce urmează, nenorocitule? De asemenea, pentru mami, tati, Kaiti, Laurie…” Allie Brosh
Volumul al doilea, sper.














Ei, dacă am de gând vreodată să termin de scris o carte, am să mă asigur ca dedicaţia să fie la fel de amuzantă şi trăsnită precum cele de mai sus. Nimănui nu-i plac textile seci, nu-i aşa? Cu toate că am făcut puţin haz pe seama lor, cărţile din care fac parte sunt, probabil (pentru că nu le-am citit pe toate, din păcate) lecturi plăcute şi, bineînţeles, nu pot fi judecate în urma unor simple dedicaţii. 

Voi ce dedicaţii neobişnuite aţi găsit în rafturile de acasă?
Emilia E. Tănase