Biografia Marjanei Satrapi se reunește în romanul grafic, Persepolis, care a făcut înconjurul lumii și a dobândit atenția tuturor prin impactul deosebit de palpitant și de șocant. Publicată la editura Art în anul 2010, Persepolis se bucură și de un film animat care, la fel ca și cartea,  de dezlânțuie într-un umor negru foarte puternic potențat.


Romanul prezintă încă de la început o populație revoltată, forțată să se resemneze în fața noilor reguli islamice ale revoluției reale din anul 1979. Atentă la detaliile de tip social și psihologic, autoarea reușește să creeze animațiile relevante ale unui text plin de umor, dând naștere unui fir narativ complex care, deși sobru, aduce și multe momente plăcute pentru cititor.

Luând așadar forma unui buildungsroman, scenele sale se conformează vârstei protagonistei  aflate într-o continuă schimbare. Marji face parte dintr-o familie cu orientări politice, lucru ce influențează puternic stilul de viață și convingerile sale. Din momentul izbucnirii războiului dintre Irak și Iran, familia Satrapi, locuind în Teheran, încearcă să țină în frâu efectele evenimentelor devastatoare, participând la mitinguri și manifestări publice până la limita posibilului.

Deoarece rămân credincioși locului natal, familia își întoarce spatele de la schimbarea majoră pe care oamenii încep să o adopte – parasirea Teheranul fie pentru State, fie pentru Europa. Astfel, războiul se desfășoară chiar sub ochii tinerei Marji. Reacția ei către toate tragicele manifestări este întâi specifică vârstei, trăind sentimente de regret cu privire la faptul că niciunul dintre membrii familiei sale nu a luat parte la evenimente mai pronunțate, cum ar fi tortura sau închisoarea pe termen lung, urmând o reacție de negare, o luptă atât interioară, cât și exterioară între convingerile sale și convingerile, acțiunile exercitate de guvern.

În timpul adolescenței, răzvrătirile Marjiei încep să se manifeste și în public, provocându-și profesorii, prietenii și, din când în când, părinții. Ca orice altă adolescentă, reușește să treacă prin această treaptă a vieții, cu toate că războiul și revoluția se țin încă în lanț și multe dintre lucrurile pe care ar vrea să le trăiască sunt pentru ea, în Teheran, imposibile. În final, decizia corectă, dar dureroasă, vine ca o oportunitate perfectă pentru Marji, care este nevoită să lase totul în urmă.

Pe lângă toate acestea, umorul este cireașa mare și zemoasă de tortul nebunesc de gustos. Limbajul este contemporan, iar imaginile, desi cu o ușoară tentă de seriozitate, sunt mai de grabă amuzante și plăcute, dând naștere unor scene pur si simplu amenințător de savuroase.


Nu am citit foarte multe romane grafice,însă pot spune că Persepolis mi-a deschis acest apetit și că de-abia aștept să mai dau peste ceva asemănător. În orice caz, garantez că romanul acesta este diferit de ceea ce ați citit până acum și, după lecturarea lui, vă invit să vizionați și filmul la fel de palpitant și de exotic!